Sinuciderea.

Anumite probleme, emotionale, materiale, relationale, sau ed alta natura, duc la o alegere: traiesti sau nu?
Sunt unii care aleg sa nu traiasca.
Sunteti de acord cu ei sau nu?
Ati trecut printr-un asemenea moment?

Nu sunt deacord cu ei, am trecut prin momente de genu` si totusi mi-am dat in totdeauan ce prostie fac, ce tampenie cred ca fac si-ajungeam sa ma injur singura intrebandu-ma ce dracu cred ca fac. SInuciderea nu rezolva nimic, pleci lasand in urma oameni care sufera, oameni care vor suferii si treburi neincheiate, insa daca asa le-a fost sortit sa fie prosti si lasi totodata nu avem ce le face, corect?

Cum as putea sa fiu de acord cu asa ceva?.In nici un caz nu sunt.Odata ce am vazut lumina,am pasit in lumea asta am facut-o cu un scop anume.Problemele,grijile,supararile si multe altele si le face omul cu mana sa.Daca ar sta si ar chibzui putin ar vedea ca viata nu este atat de grea incat sa spuna ca nu mai pot traii.Cum si alti o fac si au facut-o asa si el o poate traii.A-ti pune capat zilelor nu este o obtiune,ba chiar un pacat mai mare decat cele facute cand traia.E pur si simplu o prostie ca cineva macar sa se gandeasca la asta

Ma scuzati fetelor ca eu nu va impartasesc parerile...

Eu cred ca sinuciderea e o solutie. Stati doar putin si ganditiva. E adevarat ca in 99% din cazuri, persoanele nu s-au sinucis dintr-un motiv inteleiat, sau suuficient de grav si nerezolvabil. Insa au fost si sunt si siutatii incare sinuciderea este vazuta ca unltima solutie. Imaginati-va ca nua veti nici o cale de scapare dintr-o situate. ca esti...proscris, sau iti e destinat sa duci o viata mizera de cersetor, sau de prostituata., sau si mai rau de atat in unele cazuri. Eu una, daca m-as vedea intr-o astfel de situatie, M-as sinucide fara sa stau sa ma gandesc ca os a apara printul pe un cal alb si os a ma scoata din rahatul in care am intrat.

Trebuie sa constientizam cu totii ca in lumea asta suntem singuri.Ca nimanui nu ii pasa de noi , si ca daca nu suntem in stare sa o scoatem la capat fara ajutor, o sa picam int-o mizerie si intr-un abis din care nu os a iesim niciodata decat printr-o singura, ultima si drastica metoda: sinuciderea.

Mie una intotdeauna mi-a fost frica de 3 lucruri legate de viata mea: banalitatea si monotonia absoluta[un cerc vicios dinc are sa nu pot sa ies in nici un fel], o situatie fara scapare[gen sa ajung o prostituata canalista, pe centura unui oras mare, sau pe o autostrada, drogata beata si abtuta in ultimul hal, si probabil nebunia[felul ala de nebunie in care nu mais tiu de mine, nu amis tiu cine sunt sau ce trebuie sa fac]. Imie frica de toate trei chestii in acelasi fel. Si daca vreodata o sa ajung in una din situati. sigur as alege sinuciderea.

Nu ma considerati o ciudata. Nu sunt. Sunt perfect normala.)[/font]

Mi se pare o prostie.

Ce i-as zice unui sinucigas? Du-te in armata. Fa-te soldat. Lupta pentru nenorocita ta de tara! Sa vezi atunci ce scop ai, de nu te vezi!
Sinucigasii sunt niste ratati. Ratati care nu sunt capabili sa isi gaseasca un scop si atunci hotarasc ca e mai bine sa moara.
Isi accepta viata de esec in loc sa traga sa se ridice.
Imi provoaca cea mai autentica sila.

Nya, cum poti spune ca iti va fi mai bine dupa, daca dincolo e mai rau daca urmezi un astfel de drum. E contra fiintei, existentei s.a. E un pacat suprem.
E de inteles faptul ca nu toti suntem tari, insa nu e o solutie.

Nu ai de unde sa sti ce e dincolo, sau daca exista un dincolo:-?? Deci nu ai oricum nimic de pierdut, pentru ca pana la urma tot acolos e ajunge.

Ai multe de pierdut.
Ai de pierdut zambetul de pe figura de atunci cand mori.
Ai de pierdut florile de pe mormant.
Ai de pierdut faptul ca nu lasi nimic in urma, ca numele tau va fi uitat cat de curand.
Iti pierzi propriul sens.

Pai zambetul il poti avea si cand te sinucizi, pentru ca daca o faci esti constient ca o faci pentru ca asa crezi tu ca e cel mai bine. Florile de pe mormant?? serios?? La ce te mai ajuta florile dupa ce te-ai dus?? Cu sau fara, e acelasi lucru.
Nici nui cred ca m-ar incalzi sa stiu ca am lasat ceva anume in urma sau ca o sa isi aminteasca cineva de numele meu.
Cat despre propriul sens... poti sa ilpierzi si cand esti in viata. Cu toate ca ma indoiesc profund ca cineva afost in stare sa isi gaseasca propriul sens.

Citat :

Nu ai de unde sa sti ce e dincolo, sau daca exista un dincolo:-?? Deci nu ai oricum nimic de pierdut, pentru ca pana la urma tot acolos e ajunge.Smile

Parerea mea e ca mai mult ca sigur e un dincolo. Intr'adevar, singurul lucru cert in viata asta e ca ai sa mori. Ajungi, dar si pe'acolo sunt mai multe 'categorii': rai sau iad.
Sunt multe lucruri ce au dovedit afirmatiile facute.
Acum ce sa zic...poate nici nu e asa, insa tind sa cred ca nu suntem suspendati.

Prfin sincuidere negi sensul existentei.
Iti negi viata.
Plus ca sinuciderea este o moarte nedemna.
Lasa.
Esecul absolut.
Mi se pare aberand sa te certi cu natura. Daca inima inca iti bate, daca inca poti plange, daca inca poti sa iti simti singuratatea si frica, inseamna ca esti viu. Traiesti. Esti acolo, ocupi un spatiu, lasi o umbra pe pamant. De ce sa renunti la viata? Pentru ca esti singur? Du-te si stai langa un cersetor. Renunta la a iti pasa atat ed mult de propria singuratate ci vezi-o si pe a altuia. Daca tot n-ai nici un scop sau sens, du-te si fa-ti un scop din a ii ajuta pe cei care sunt ca tine. Sa renunti pentru ca ti-e frica? Stai in picioare. Atata timp cat traiesti, invingi orice. Absolut orice. Viata e mai presus decat orice mizerie, pentru ca e lumina sub forma de materie. E manifestarea divinitatii. Esenta vietii este binele. Indiferent cat de frica ti-e de ce se va intampla, te gandesti ca poti izbavi. De ce sa iti alungi singur binele de tine? De ce sa te daruiesti raului, sa negi binele din tine?

Ok. Eu inchei sirul de argumente pro, pentru ca o putemtine asa pana dimineata. Voi o sa incepeti sa imi adti exemple din Biblie pana la urma, si probabil ca nu vreau sa va contrazic pana ajungem acolo. Fiecare are parerea lui proprie. Eu mi-am expus-o pe a mea, am argumentat-o, faptul ca e la polul opus parerilor voastre e cu totul alta problema.

Stiu deja tot ce voi spuneti acolo, am folosit si eu argumentele alea in "n" situatii, ca sa ridic moralul a "n" persoane, si stiu. Totusi eu nu am nevoie de un moral riodicat. Sunt o fire optimista.

Sinuciderea poate fi o solie in cazuri extremem pentru unele persoane. Nu toti avem curajul sa facem asa ceva.

p.s. sinuciderea era demna la un moment dat;)

Sinuciderea din patriotism si pentru refuzul esecului e demna.
Sinuciderea din lasitate si ignoranta este nedemna.

Apoi, tin sa precizez ca exemplul din Biblie este un exemplu si un argument solid, dovedit de multi oameni, in timp ce exemplele si argumentele tale sunt neargumentate, nedovedite, slabe, bazate pe "poate ca", "cred ca", "daca".

Exact ce spuneam:)) Anyway, e parerea mea, nu o sa mi-o schimb cel putin nu acum, si nu pe baza unor argumente "solide" cum ar fi biblia.

Imi palce sa cred ca cei ce se sinucid au un motiv foarte bine intemeiat sa faca asta, si nu inseamna ca sunt nedemni.

Iar despre ce ai inteles tu din faptul ca sinuciderile au fost demne, nu am refeream al nimci legat de patriotism. Nu o sa detaliez acum, ca deja e offtoic cu adevarat:)

Sinuciderea este ceva lipsit de sens.
O prostie. Exista situatii extreme cand viata ta este egala cu zero, insa totusi nu rezolvi nimic. Mai bine ai trai si ai musca din nenorocita si scarboasa asta de viata. Mai bine ai ramane viu si ti-ai suporta consecintele greselilor, nu sa iti zbori creierii sau mai stiu eu ce pentru ca ai fost un dobitoc.
Cat despre sinuciderea in urma unei despartiri de persoana iubita este la fel de aberant.Daca nu te mai vrea, gata! Are balta pesti destui. Nu e o mare nenorocire.